Digitaliada – proiect de educaţie digitală al Fundației Orange în zone defavorizate

Bucureşti, 25 februarie 2016. Fundația Orange include în strategia sa de integrare socială a persoanelor defavorizate un nou domeniu - educaţia digitală pentru elevi din zone rurale. Acesta se adaugă susţinerii persoanelor cu deficienţe de auz sau de văz, pentru care Fundația Orange a realizat deja cu succes în cei aproape 4 ani de activitate, numeroase proiecte de educaţie, sănătate sau cultură.

Un studiu naţional derulat de GfK (institut de cercetare de piaţă) în şcoli gimnaziale din mediul rural pentru Fundaţia Orange arată că 95% dintre școli sunt conectate la Internet, dar conexiunea este folosită în mare măsură în scopuri administrative. 90% dintre școlile din mediul rural au un laborator IT, însă doar jumătate dintre laboratoare sunt conectate la Internet. Deşi în toate școlile din mediul rural există computere, în doar 75% din școli echipamentele sunt funcționale. De asemenea, studiul a arătat că 63% din profesori au o atitudine deschisă în ceea ce privește utilizarea noilor tehnologii la clasă, deşi experienţa lor didactică cu materiale educative digitale este foarte redusă, în principal din cauza lipsei de material digital corespunzător (cum ar fi softuri educaţionale sau manuale digitale). Ȋn ceea ce-i priveşte pe elevi, majoritatea sunt deschişi către noile tehnologii şi mulţi dintre ei realizează deja activităţi şcolare pe calculatorul de acasă sau de la şcoală.

În concluzie, deși există o infrastructură tehnologică funcţională şi o deschidere a profesorilor şi a elevilor în ceea ce priveşte educaţia digitală, în prezent nu există materiale educative digitale disponibile care să poată fi utilizate în procesul de predare. De aceea, Fundaţia Orange a decis derularea ȋn anul școlar 2016-2017 a unui proiect-pilot de educaţie digitală pentru ciclul gimnazial în 10 şcoli de masă din mediul rural. Proiectul, numit Digitaliada, are ca scop îmbunătăţirea performanţei școlare a elevilor la unele din cele mai dificile materii – matematica şi TIC - prin utilizarea unor metode moderne de predare, ȋn completarea celor tradiţionale. Ȋn cadrul proiectului-pilot, școlile vor fi dotate cu echipamente pe care vor rula materiale digitale educative de tipul „ȋnvăţare prin joc” pentru clasele V – VIII. Au fost alese matematica și TIC deoarece dezvoltă abilităţi precum logica şi gândirea analitică, esenţiale pentru integrarea în era digitală. Cele 10 şcoli participante vor fi alese printr-un apel public, la care se poate înscrie orice unitate şcolară cu ciclu gimnazial din mediul rural. Mai multe detalii despre procesul de înscriere şi selecţie a şcolilor se găsesc aici: http://www.fundatiaorange.ro/proiecte-2016/educatie-digitala/metodologie-selectie-scoli.pdf.

„Digitalul a revoluţionat deja multe domenii, cum ar fi economia sau sănătatea. Ȋnvăţământul însă este încă majoritar tradiţional, deşi digitalizarea are un potenţial imens de transformare pentru educaţie şi există iniţiative variate în acest sens la nivel global. Ȋn multe ţări a devenit comun faptul că educaţia transmisă prin metode digitale îmbunătăţeşte abilităţile copiilor şi le oferă acestora un bagaj solid de cunoştinţe pe care îl vor folosi pentru a se integra mai repede şi mai uşor în societatea asaltată continuu de schimbările tehnologice. Ȋn cazul în care proiectul-pilot va avea rezultate bune, intenţionăm să-l extindem la nivel naţional începând din 2017”, a declarat Dana Deac, Preşedinte al Consiliului Director al Fundaţiei Orange.

„Educaţia digitală este direcţia strategică a Fundaţiei Orange şi un domeniu prioritar de acţiune pentru anul 2016. Experienţa pe care o avem acum prin cele 4 programe de educaţie digitală derulate de Orange în Europa, Africa şi Orientul Mijlociu, ne-a demonstrat că utilizarea tehnologiilor digitale creşte semnificativ prezenţa la ore şi performanţa şcolară a elevilor. Suntem încântaţi că România lansează această iniţiativă de educaţie digitală şi suntem încrezători că proiectul va avea rezultate foarte bune”, a declarat Brigitte Audy, Secretar General al Fundaţiei Corporative a Grupului Orange.

Despre Fundaţia Orange

Fundaţia Orange este o organizaţie non-profit care se implică în viaţa comunităţii prin realizarea de proiecte filantropice menite să aducă schimbări pozitive în viaţa persoanelor dezavantajate. Fundaţia Orange dezvoltă proiecte de sănătate, educaţie, cultură în beneficiul persoanelor cu deficienţe de vedere şi/sau de auz şi de educaţie digitală pentru copii din zone defavorizate, în scopul integrării lor sociale.
Pentru mai multe informaţii vă rugăm vizitaţi www.fundatiaorange.ro.

Anexă

Conform unui studiu realizat de GfK, 95% din şcolile din mediul rural sunt conectate la Internet, dar conexiunea este folosită în mare măsură în scopuri administrative. 90% dintre școlile din mediul rural au un laborator TIC, însă doar jumătate dintre acestea sunt conectate la Internet. Deşi în toate școlile din rural există computere, în doar 75% din școli ele sunt funcționale. De asemenea, au fost identificate trei tipuri de şcoli, în funcţie de nivelul de dotare cu echipamente electronice: 40% din şcolile investigate au un scor de tehnologizare mare (sunt şcoli cu un numar mare de elevi şi de profesori care au în medie 16 calculatoare funcţionale în laboratorul TIC; în aceste şcoli, elevii au acces la Internet şi la calculatoare în orice clasă), 34% din şcoli au un scor de tehnologizare mediu (ele au un număr mediu de elevi şi profesori, cu în medie 10 calculatoare funcţionale în laboratorul TIC; în 96% din aceste şcoli, elevii au acces la calculatoare în orice sală de clasă), iar 26% din şcoli au un scor de tehnologizare scăzut (acestea au doar 4 calculatoare funcţionale în laboratorul TIC; clădirea necesită îmbunătăţiri administrative cu privire la toalete igienice, transport copii, electricitate, etc.).

Au fost identificate şi grupuri diferite de profesori, în funcţie de echipamentele deţinute şi de gradul de utilizare al acestora. Astfel, profesorii cei mai tineri care deţin cel mai multe echipamente personale (cum ar fi smartphone, laptop, computer etc.) sunt şi cei care utilizează cel mai mult la clasă metode digitale, de cele mai multe ori realizate de ei înşişi (de exemplu, prezentări powerpoint sau scurte filme online). Ȋn medie, ei petrec săptămânal 20 de ore pe Internet. Acest grup de profesori cu un scor de tehnologizare mare, reprezintă 32% din totalul profesorilor care au făcut parte din studiu. Din experienţa lor, utilizarea unor astfel de materiale venite în completarea manualului creşte gradul de implicare al copiilor şi le sporeşte interesul. 31% dintre profesorii participanţi la studiu au fost identificaţi ca având un scor de tehnologizare mediu. Ei deţin mai puţine echipamente electronice şi au un interes moderat pentru utilizarea unor metode digitale în procesul de predare. Petrec săptămânal aproape 15 ore pe Internet. Profesorii cu vârste de peste 45 de ani fac parte din segmentul cu scor de tehnologizare scăzut, care reprezintă 37% din totalul participanţilor la studiu. Ȋn general ei nu sunt foarte familiarizaţi cu tehnologiile moderne şi le folosesc într-o proporţie redusă.

Per total, 63% din profesori au o atitudine deschisă în ceea ce privește utilizarea noilor tehnologii la clasă, deşi experienţa lor didactică cu materiale educative digitale este foarte redusă, în principal din cauza lipsei de material digital corespunzător (cum ar fi softuri educaţionale sau manuale digitale). Majoritatea profesorilor intervievaţi consideră că o soluţie bună ar fi îmbinarea metodei de predare clasice cu cea modernă, care poate oferi exemplificări interactive şi mai uşor de înţeles de către elevi.

Ȋn ceea ce-i priveşte pe elevi, studiul a identificat grupuri relativ egale de familiarizare cu tehnologia: 32% din copii au un scor de tehnologizare mare (ei petrec în medie aproape 3 ore pe zi pe Internet, iar în 94% dintre cazuri ei sunt cea mai pricepută persoană din casă la lucrul pe calculator), 34% un scor de tehnologizare mediu, iar alţi 34% au un scor de tehnologizare scăzut. Per total, 80% dintre elevi au acces la Internet acasă, iar mulţi dintre ei realizează deja activităţi şcolare pe calculator. Cel mai frecvent, activitățile legate de computer pe care ei le desfășoară sunt în scop de relaxare și doar secundar, în scop educativ.

Studiul naţional a fost realizat de GfK Romania pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional rural de 342 de şcoli gimnaziale din mediul rural. La cercetare au participat 43 de directori de şcoală, 187 de profesori (din şcoli diferite faţă de cele din care provin directorii), 334 de elevi (din şcoli diferite faţă de cele din care provin profesorii şi directorii) din clasele V-VIII şi 334 de părinţi ai unor copii din clasele V-VIII.

sus