De vorbă cu Radu Trifan, salvatorul morilor de apă din Banatul montan
Peste 10.000 de km, peste 150 de sate vizitate și 243 de monumente inventariate au inspirat ideea proiectului “Salvam morile de apa”, câștigător al unei finanțări de 32.000 lei, în cadrul concursului "Susține un ONG", ediția 2020.
Prin intermediul acestui proiect inedit, Asociatia Acasa in Banat va “salva” 10 mori de apa din zona Banatului montan, monumente care aduc unicitate Romaniei și care pot genera valoare pentru comunitatile locale prin turism.
Morile reabilitate vor reînvia și o veche tradiție: obiceiul străvechi al măcinatului, un proces ecologic și ieftin de a măcina o făină de bună calitate, un produs ce stă la baza economiei gospodărești de sute de ani, iar acum a devenit tare căutat, pe măsură ce tot mai multe persoane au redescoperit placerea coptului acasa in contextul pandemiei provocate de noul coronvirus. Aflăm mai multe detalii despre proiect chiar de la Radu Trifan, președintele Asociației
1. Ajutați oameni, familii și comunități întregi. Care este istoria Asociației Acasă în Banat?
Ideea înființării unei asociații este una mai veche, însă până în urmă cu doi ani nu am avut suficient curaj să trecem la fapte. A trebuit ca întâi de toate, să ne dăm seama de forța pe care o avem atunci când ne propunem ceva. Iar asta am găsit-o nu la oraș, ci într-un sătuc din Caraș-Severin pe nume Valeapai, la 60 km de Timișoara.
Acolo am cumpărat o casă veche de 170 ani și abandonată, pe care ne-am apucat să o restaurăm, fără să avem vreo experiență. La vremea aceea era o nebunie curată, dar a fost ceea ce ne trebuia nouă pentru a ne încărca de energie și a ne apuca să facem lucrurile de care ne pasă cu adevărat. Așa că, în urmă cu doi ani am înființat Asociația Acasă în Banat, care are sediul la casa noastră din Valeapai. Și tot în acest sat am avut și primele noastre acțiuni, alături de câțiva tineri din localitate și voluntari veniți de la Timișoara să ne dea o mână de ajutor.
Am ajutat câțiva bătrâni care locuiau în condiții dificile, zugrăvindu-le și amenajându-le casa, atât cât am putut. Făceam asta în timpul liber și ne plăcea foarte mult dar încă nu eram. Apoi vestea despre acțiunile noastre s-a dus mai departe și după câteva luni, pe când organizam a șasea noastră intervenție, ne-am trezit că la acțiune au venit aproape 50 de voluntari. Nici nu știam cum să-i organizăm pe fiecare, a fost incredibil. Într-o zi am pus pe picioare toată gospodăria. Următoarea casă, care efectiv era căzută, am reconstruit-o complet. Într-o singură zi! Și lucrurile au continuat în același ritm, astfel că am ajuns la 17 cazuri la care am lucrat în 2 ani și alte 34 de zugrăvite în cadrul proiectului „Color the Village”.
2. Cum s-a născut ideea proiectului “Salvăm Morile de Apă”?
Ideea ne-a venit în urmă cu un an, pe când zugrăveam casele din satul celor 22 de mori de apă – Eftimie Murgu sau Rudăria, cum se numea mai demult. Eram fascinați de morile de apă și ne întrebam cum am putea noi să ajutăm la punerea lor în valoare. Pentru că mori de apă existau nu doar în acest sat, ci și în cele vecine. Însă nu erau cunoscute. Aveam exemplul Ambulanței pentru Monumente Banat care a intervenit la două astfel de mori.
Așa că ne-am propus ca întâi de toate să le identificăm. Am scris un proiect și apoi ne-am pus pe treabă. În trei luni, am parcurs 10 mii km, mergând din sat în sat și când am numărat la sfârșit erau 243 de mori găsite de noi în tot Banatul de munte. O adevărată comoară care așteaptă de la noi să o punem în valoare. Evident că scopul final a fost să facem ceva cu aceste mori, nu doar să le numărăm, ci și să le reparăm, să le repunem în funcțiune, măcar o parte dintre ele. Așa s-a născut proiectul „Salvăm Morile de Apă”.
3. Care crezi că vor fi principalele provocări ale proiectului și cum le veți gestiona?
Proiectul este ambițios pentru că 10 mori de apă înseamnă tot atâtea șantiere deschise, fiecare cu nevoile, lui iar timpul avut la dispoziție s-a redus semnificativ din cauza pandemiei. Pentru a duce la bun sfârșit proiectul până la finele anului 2020, trebuie să accelerăm munca de organizare prealabilă și să regândim intervențiile pentru a lucra în siguranță cu voluntarii.
Tehnic, provocările sunt multiple, pentru că trebuie să apelăm la meșteri locali și aceștia sunt tot mai greu de găsit. Apoi, instalațiile de măcinat sunt o problemă pentru că nimeni nu mai cioplește pietre de moară, ferecatul lor mai e știut doar de bătrâni, pot exista vicii ascunse la clădirile morilor și multe altele. Totuși, am fost prevăzători și nu ne-am aventurat în a repara sau a reclădi mori de apă aflate în stare de degradare foarte avansată, așa că din acest punct de vedere avem posibilitatea să ducem totul la bun sfârșit.
4. Deși a fost o decizie grea, ați ales să renovați 10 mori de apă, din 3 comune. Ai vreo moara preferată din cele 10. De ce?
Alegerea a fost grea de două ori: pentru că sunt multe comune unde există mori care strigă după ajutor, dar și pentru că în cele trei comune există în total mai multe mori, nu doar 10, deci a trebuit să facem o selecție. Dacă ar trebui să aleg o moară preferată din cele 10 atunci aș spune că Moara Pleșoanea din Șopotu Vechi pentru că este foarte veche, păstrează foarte multe elemente originale, este plină de inscripții vechi, unele în chirilice și este funcțională.
5. Anul trecut, ați readus la viață 34 de case din comuna Eftimie Murgu. Cum s-a schimbat viața localnicilor după acest proiect ce a mobilizat numeroși voluntari?
Cred că în primul rând, localnicii au devenit mai conștienți despre valoarea deosebită a satului lor, a patrimoniului de care dispun, a potențialului turistic. Sunt convins că puterea exemplului funcționează și faptul că aceste case zugrăvite de noi înfrumusețează satul îi face pe vecini să își zugrăvească și ei casele, pentru că ăsta era un obicei foarte respectat în trecut și care acum s-a cam pierdut.
În concluzie, satul Eftimie Murgu are toate premisele să devină una din cele mai importante destinații turistice din vestul țării, iar localnicii trebuie să fie conștienți că trebuie să protejeze tot ceea ce este vechi și valoros la ei în sat.
6. Proiectele voastre intervin în comunitate la nivel socio-cultural. Cât de mult contează implicarea și deschiderea localnicilor?
Implicarea comunității locale este esențială, altfel proiectul devine unul artificial și rezultatele nu sunt sustenabile pe termen lung. Asta nu înseamnă că trebuie să participe, cu mic cu mare, fiecare locuitor. Cred că este suficient să fie implicați câțiva oameni-cheie, pentru că ei vor avea grijă ca rezultatele să nu se piardă.
7. Există în România, numeroase zone rurale aflate în dificultate, dar cu un potențial turistic cultural și natural ridicat. Concret, cum pot fi ajutate aceste comunități să crească prin turism?
Cred că sunt multe zone rurale care pur și simplu nu sunt cunoscute. Sunt sate, locuri, obiceiuri interesante, dar complet necunoscute turiștilor. Cred că ONG-urile pot ajuta aceste comunități prin proiecte simple și practice, care să ajute la promovarea lor. Apoi, observăm că aceste comunități rurale nu au încredere în valoarea turistică a peisajului, a patrimoniului, a tot ceea ce înseamnă autentic și original. Trebuie încurajate să aprecieze și să protejeze și ele ceea ce au valoros, iar ONG-urile să dea exemple și să creeze modele de bune practici pe care ei să le urmeze.
8. Ce planuri aveți cu proiectul “Țara Morilor de Apă”?
Vrem ca „Țara Morilor de Apă” să devină un adevărat brand turistic al Banatului. Nu știm cu precizie câte mori de apă mai există în țară, dar credem că în Banat sunt cele mai multe și mai diverse prin modul lor de funcționare. În prima fază am identificat, 243 dar între timp am primit informații că mai există și altele, deja depășim 250 și vrem să continuăm munca de cercetare până le găsim pe absolut toate.
Apoi avem mult de muncă să le popularizăm în rândul publicului din țară și din străinătate. În acest sens ne-am afiliat TIMS (International Molinological Society), cea mai mare organizație de profil din lume. Și, bineînțeles, ne dorim să ne punem pe treabă și să reparăm cât mai multe mori posibil.
Descoperă și mai multe detalii despre proiect într-un interviu difuzat în cadrul emisiunii "Drumuri aproape", de la TVR Timisoara